Daca vreti sa-l cunoasteti mai bine pe Tudor Chirila, cititi-i textele adunate in volum. Veti descoperi un scriitor surprinzator, care se exprima cu aceeasi usurinta in proza sau in versuri si ale carui rinduri tradeaza o sensibilitate pe care putini i-o banuiesc. Tudor Chirila scrie dulce-amar despre dragoste, pasionat despre filme, teatru si carti, nostalgic despre oameni dragi disparuti, ironic despre locuitorii Romaniei de azi. Mesajul lui? Cel mai important e sa iubesti. Si sa fii liber.

„Din Grecia in Delta Dunarii si de la fetele copiilor din nisip pina la elogiul amar al risului ca «pedeapsa capitala a romanilor», Tudor alege sa participe la viata prin a fi normal in raport cu oamenii din jur. Textele lui se astern firesc in carte, ca o revansa amicala a literei scrise in fata lumii digitale. Inainte de a fi blogger, inainte de a fi cintaret, inainte de a fi actor, Tudor Chirila a fost un copil care adormea cu paginile cartii inghesuite in coltul pernei. Nu lectura l-a invatat, desigur, sa traiasca nestingherit si egal cu el, dar poate ca acele carti ale copilariei l-au impins sa ne picure alfabetul albastru de cerneala al unei vieti libere.” (Catalin Tolontan)